Poze copaci si despre ei

Am facut aceasta postare pentru a prezenta modelele de copaci din care imi iau o parte din materia prima.

In prima poza este prezentat un nuc. Nucul este un arbore viguros, care poate ajunge la 30 de metri înălţime. Are trunchiul gros şi scoarţa netedă, argintiu-cenuşie. Are crengi puternice, coroana foarte largă şi bogată. Frunzele sunt mari, compuse din 5-9 foliole eliptice, cu margini întregi, glabre. Lemnul de nuc este un lemn greu, fin, închis la culoare, foarte rezistent, preţios. Se foloseşte pentru mobilă de lux, pentru piese de lux în ornamentaţii şi decorări, pentru elemente speciale sau ornamente în realizarea iahturilor de lux, în confecţionarea de casete scumpe pentru bijuterii ş.a.m.d. Nucul se cultiva, in primul rand, pentru fructele sale, care se consuma atat in stare proaspata, cat si prelucrate.Frunzele, lastarii, mugurii, scoarta si radacinile constituie un izvor de materie prima inca foarte putin folosit la noi in tara. Ca specie pomicola nucul prezinta si alte avantaje. Desi creste lent si intra tarziu pe rod, comparativ cu alte specii, nucul este foarte longeviv traind, in medie, circa 80-100 de ani si dupa 15-16 ani da productii mari.  

In urmatoarele doua poze se pot vedea doi arbori de esenta de pin.

 Acest copac a fost doborat in urma unei defrisari pentru curatarea unui loc. 

 

Anomalii si defecte de structura a copacilor

        Padurile ascund o uriasa bogatie, la fel de cautata si de necesara ca si alte surse de materii prime. Tulpinele si coroanele arborilor constituie varitabili acumulatori ai energiei solare si magazii de pretioase substante organice.Incepand cu celuloza si alcoolul si sfarsind cu rasinile si catranul, padurile ne daruiesc prin lemn produs actual-si prin carbune-produs fosil al tesuturilor lor- materii prime de o deosebita importanta. 

 Uneori, arborii prezinta "abateri" de la caracteristicile speciei, oferind o morfologie originala, cu modificari ale compozitiei chimice, a proprietatilor sau a structurii lemnului.

    Cauzele care produc aceste schimbari sunt dintre cele mai diverse. Astfel curbura (devierea axei trunchiului), infurcirea (bifurcarea tulpinii) sunt defecte de forma datorate unei gospodarii irationale a padurii, fie actiunii mecanice a vantului sau greutatii zapezii, la arborii cu coroana asimetrica. Alte defecte, cum sunt galmele sau canecula (valurarea suprafetei trunchiului) pot aparea ereditar sau in anumite conditii de vegetatie.

        Defectele de forma nu sunt de dorit, prin faptul ca reduc cantitatea de lemn utilizabil, pe cand anomaliile si defectele de structura pot, de cele mai multe ori, sa sporeasca valoarea estetica a lemnului.

Fibra normala (creata, inclinata, rasucita, incalcita), defect cauzat de diversi factori (aglomerarea mugurilor, dorminzi, traumatisme, exces de vigoare vegetala, etc.) este mult apreciata datorita desnului obtinut prin debitarea lemnului. Cu toate ca se prelucreaza greu, lemnul prezinta astfel de defecte este cautat si se incearca chiar obtinerea lui prin diferite metode. La paltin sau la frasin, fibra creata apare in mod natural, dar se poate obtine si artificial prin presari discontinui sau taierea lemnului cu cutite profilate. In schimb, fibra rasucita (care apare la molid, brad, pin, stejar, carpen) are dezavantajul ca prezinta dificultati la prelucrariile mecanice. Deosebit de apreciata ramane fibra incalcita, formata de multe ori in galmele ce apar in portiunea coletului de nuc sau mesteacan.

Un defect de structura nedorit, mai ales atunci cand este vorba de lemnul de rezonanta, il constituie inegalitatea inelelor anuale. Tot sunt si buclele, nodurile , lemnul de tractiune sau de compresiune. 

Arbori vii sau dobarati mai pot sa prezinte intreruperi in tesutul lemnos, datorate fie desprinderi, fie ruperi elementelor anatomice componente dupa directii si pe distante diferite. Se pot intalni gelivuri( crapaturi logitudinale cu directie radicala), roluri( desprinderea tesutului lemnos dupa conturul inelului anual) cadranuri( desprinderea tesutului lemnos dupa directia razelor medulare) cat si o serie de crapatri interne sau la suprafata, datarata actiuni factorialor climatici.

O larga categorie de anomalii o produc patrunderea pe diferite cai( fisuri, gauri, raniri, etc.) in duramenul lemnului a hifelor unor ciuperci. Datorita secretiei lor( enzime, toxime) hifele excita tesuturile favorizand aparitia duramenului fals, mijlocul prin care corpul se apara impotriva daunatorului microscopic. Duramenul fals se intalneste frecvent la unele specii lemnoase, primind diferite numiri populare, dovada cunoasterea lor inca din vechime de catre padurari: inima rosie a fagului, inima de ger a fagului, inima stelata a fagului, inima bruna a frasinului, inima rosietica a stejarului, inima negricioasa a paltinului, inima cenusie a plopului si teiului. Uneori culoriile vii, desenele originale (stea, mozaic, inlele cromatice) ale acestui lemn mai dur, mai greu mai putin hidrofil dar si mai casant ca cel normal, indrteptatesc folosirea lui pentru confectionarea unor obiecte artizanale sau confectionarea de rondele de lemn (in sectiune tranversala) folosite ca aplice sau suporti.

Azi 17 februarie  2011:

Fara a tine seama de capriciile acestei ierni, care ne-a oferit cu generozitate geruri si zapezi, natura isi urmeaza netulburata tainicul sau curs. In aparenta lor incremenire, copacii isi  dezvolta mugurii care vor erupe in primavara, in vreme ce radacinile acumuleaza intr-una seve, pentru anotimpul exploziei vegetale. In padurile de la munte, brazii si pinii secreta acum, spre sfarsitul lui ianuarie, maximumul de uleiuri vegetale si volatile- care ii vor ajuta sa treaca cu bine prin iarna. Dincolo de incremenirea aparenta a anotimpului, lumea vegetala are "abilitatea" de a se mentine intr-o continua transformare, mereu atenta la primejdiile din exterior. Din acest proces continuu de adaptare si de transformare a plantelor rezulta si o multitudine de remedii puternice, pe care noi, oamenii, le putem folosi pentru a ne ocroti sanatatea. Una dintre ele, rasina de brad, este cel mai accesibil medicament vegetal proaspat al acestui sezon.

Rasina de brad se acumuleaza pe trunchiul arborelui, acolo unde acesta a fost ranit, ea avand un rol de dezinfectant si de cicatrizant. Ca atare, o vom putea recolta de pe orice traseu turistic montan, deoarece -veti vedea- in aceste zone,brazii sunt, din pacate, adesea scijeliti si au scurgeri mari de rasina. Rasina se desprinde de pe  trunchi cu ajutorul unui cutitas, doar de acolo unde stratul este gros si nu mai este nevoie sa razuim trunchiul, pentru a nu-l rani in plus si pentru a nu lua si bucati de scoarta, care ulterior ne vor deranja in procesul prepararii. 

Rasina se poate depozita in pungi de plastic, dar nu mai mult de cateva zile, deoarece se va dizolva, sau in cutii metalice, in cazul in care vrem sa o tinem o perioada mai lunga de timp (termenul sau de valabilitate este de 3-4 ani). 

ATENTIE: rasina dizolva substanta din care este alcatuita dantura, motiv pentru care nu se administreaza pe care bucala decat sub forma de tinctura.

 Rasina este si un bun ajutor pentru cei care doresc sa se lase de tigari, si anume pentru tabagismul. Se administreaza o data la 4 ore , o jumatate de lingurita de tinctura de brad, amestecata cu o lingurita de miere de salcam. Acest preparat decongestioneaza arborele bronsic de secretii si, se pare, reduce dorinta de a fuma. Tinctura se obtine foarte simplu, amestecand un pahar ( 200 ml) de alcool alimentar tare, de 80-90 de grade, cu 3-4 linguri de rasina. Amestecul se pune intr-un borcan care se va inchide ermetic si se lasa minimum 3 zile intr-un loc caldut, agitandu-l periodic, asa incat rasina sa se dizolve cat mai bine. Apoi preparatul se filtreaza, iar tinctura rezultata se depoziteaza in sticlute  care vor fi inchise si ele ermetic. Tinctura de rasina de brad este un remediu cicatrizant, antiinfectios si antiinflamator comparabil cu propolisul, dar mult mai bine tolerat de catre organism.

VASCUL, CU BUNE SI RELE

 azi 27.02.2011

  Vascul reprezinta simbolul tineretii vesnice, al belsugului si norocului.Il aduci in casa cu ocazia sarbatorilor de iarna. Pentru multi arbori insa, vascul e o mare pacoste.

   Cocotat pe ramurile cele mai luminate de soare, vascul traieste cu nerusinare ca un parazit, hranindu-se cu seva extrasa cu truda de radacinilor pomilor, adusa prin vasele lemnoase din pamant chiar la "gura" lui. 

  Din punct de vedere botanic, vascul este o planta semiparazita, care isi procura apa si sarurile hranitoare (minerale) din corpul asa-ziselor "plante-gazda", cu aj.

  utorul unor crampoane(haustori), fixate bine pe vasele lemnoase care le alimenteaza.Hrana elaborata si-o "gateste " singur, cu ajutoeul clorofilei proprii din frunze.

Se inmulteste destul de usor cu ajutorul pasarilor. Iarna, micile fructe alb-galbui ale vascului sunt consumate cu placere de pasarile infometate. Miezul acestora este insa foarte lipicios si se prinde de ciocul pasarilor cu seminte cu tot. Dorind sa-si curete ciocul, pasarile il freaca de scoarta altor pomi, pe care lasa si unele seminte. Acestea incoltesc usor si dau nastere la noi plantute de vasc parazit, bine prinse de planta-gazda.

De regula ,vascul ataca arbori cu funze cazatoare, ca: artar, plop, tei, salcam si mar, dar uneori si coniferele( brad si pin). Cu timpul, pomii se sensibilizeaza si se usuca.

Dar, oricat vi s-ar parea de decorative globurile verzi de vasc, daca tineti la pomii din gradina, indepartati-le fara mila. Fiti atenti insa cum umblati cu el, pentru ca vascul este o planta toxica pentru om si animale. 

In urmatoarea poza am pozat o creanga de molid argintiu cu conurile care au crescut pe aceasta creanga. Molidul argintiu se gaseste destul de rar in natura, cel putin in zona mea ( eu fiind de la munte:) ) l-am gasit doar intr-un loc.

Am facut poze si la molizi comuni:

In urmatoarea poza se poate vedea un varf de brad sau mai bine zis mai multe varfuri la aceasi tulpina. Acest fenomen s-a produs din cauza taieri varfului la brad, acest varf a fost taiat pentru a se folosi ca brad de craciun! In acest caz au "crescut"  alte varfuri, formand un patrat aproape perfect. Acesta este un brad argintiu si am observat ca brazi argintiu au o putere mai mare de crestere a varfurilor in urma taieri varfului. Un astfel de "varf" am folosit si eu la lucrarea "Coltar rustic".( click pentru a vedea postarea).

In aceasta poza se poate v.edea cum copacul s-a regenerat in urma taieri

Totusi aceste varfuri vor avea mai multe sanse de crestere din cauza ca nu vor mai fi bune ca brazi de craciun, deoarece varfurile cresc prea aproape unul de altul si astfel nu se vor dezvolta uniform si cu crengile normale, fiecare creanga v-a lupta pentru a primi cat mai multe raze de soare, si astfel vor creste neuniform.

      Bradul se regăseşte în numeroase tradiţii, nu numai de Crăciun, el fiind un arbore veşnic verde; oamenii l-au asociat cu viaţa, trăinicia, siguranţa, prietenia şi evenimentele importante ale vieţii. Simbol al “ecologiei culturale carpatice”, prin ipostazele sub care se prezintă în mitologia şi ritualurile româneşti, reprezintă un autentic document al istoriei şi culturii poporului nostru.

Si in aceste doua poze aceste forme care se afla pe tulpina bradului sau format in urma regenerarii.