11 martie 2012
Ornamente pentru perete.
Cod: DI 1. Decoratiune pentru perete confectionata din margine de brad si iasca. 
Cod: DB 2. Decoratiune cu boafte. Am folosit o creanga de fag si "boafte" de fag si de brad.
Cod DI 3.
Apel la salvarea traditiilor...
Apel al meşterilor populari din Moldova
Adunarea generală a Asociaţiei Meşterilor Populari din Moldova (AMPM) din 12 februarie 2012 a mandatat Consiliul Director să retransmită următorul apel (făcut public prima dată în octombrie 2006):
Deoarece situaţia tradiţiilor şi a meşteşugurilor se degradează în mod constant, afectând condiţiile de viaţă şi implicit cele de muncă şi creaţie ale meşterilor populari, facem un apel la autorităţile administrative centrale şi locale (Ministerul Culturii şi Cultelor, primării, prefecturi), la instituţiile de specialitate (muzee, centre ale creaţiei populare, case de cultură, institute culturale şi ONG-urile din domeniu), precum şi la populaţie să înţeleagă specificul modului de viaţă al artistului meşteşugar român, care încearcă să preia tradiţiile fiecărui meşteşug, să le dezvolte, punându-şi amprenta personală a talentului său, şi să le transmită mai departe generaţiilor viitoare.
Am dori să nu fim confundaţi cu cei care fac comerţ, pentru că activitatea noastră implică o parte semnificativă de creaţie (cea mai importantă!) care constă în concepere, proiectare, inovaţii şi una de producţie manuală (70-80% din timp); astfel, doar 20-30% din timpul activităţii noastre revine părţii de comercializare a obiectelor executate. Dacă în timpul comercializării suntem amestecaţi sau alăturaţi comercianţilor de kitsch sau de produse industriale, noi nu vom reuşi să ne vindem obiectele. Deci nu vom avea din ce trăi ca să ne continuăm activitatea de creaţie şi de producere a obiectelor de artă populară.
În măsura posibilităţilor, am dori să nu se organizeze în perimetrul în care expun meşterii populari activităţi care nu au nici o legătură cu tradiţia: concerte de muzică pop, rock, hip-hop, manele etc. Apoi, dacă totuşi târgurile respective se suprapun cu alte manifestări (zilele oraşului, festivaluri ale berii, vinului sau cu orice altceva), să se specifice clar în ce perimetru expun meşterii populari, pentru ca amatorii de artă populară să nu rătăcească printre sutele de comercianţi, ca apoi să renunţe la a ne găsi. Sunt mai multe amănunte, care, dacă ar fi luate în seamă de către organizatori, rezultatele ar fi pozitive pentru toate părţile implicate. Acolo unde autorităţile şi organizatorii dau dovadă de înţelegere faţă de propunerile meşterilor populari, acţiunile organizate la care sunt invitaţi aceştia sunt imediat recunoscute, având succes cultural şi financiar. În acest sens, cele mai bune exemple sunt târgurile meşterilor populari organizate la Oradea (Muzeul Ţării Crişurilor), Târgovişte (Centrul de Creaţie Populară), Cluj (Muzeul Etnografic al Transilvaniei), Craiova (Muzeul Olteniei), Bucureşti (Muzeul Ţăranului Român), Piatra Neamţ, Roman (muzeele de aici şi AMPM) şi, din 2010, cel de la Iaşi (Muzeul Etnografic al Moldovei).
În încheiere, precizăm că toate aceste cereri nu sunt mofturi ale meşterilor, ci condiţii minimale de care depinde succesul unei activităţi cu caracter predominant cultural şi educativ. Dacă se doreşte cu adevărat ca arta tradiţională românească să supravieţuiască suntem siguri că se va găsi calea spre dialog şi se va înţelege că românii, şi nu numai, vor avea de câştigat dacă cei care creează artă în spirit românesc, adică meşterii populari, vor fi sprijiniţi.
Detalii...
Adunarea generală a Asociaţiei Meşterilor Populari din Moldova (AMPM) din 12 februarie 2012 a mandatat Consiliul Director să retransmită următorul apel (făcut public prima dată în octombrie 2006):
Deoarece situaţia tradiţiilor şi a meşteşugurilor se degradează în mod constant, afectând condiţiile de viaţă şi implicit cele de muncă şi creaţie ale meşterilor populari, facem un apel la autorităţile administrative centrale şi locale (Ministerul Culturii şi Cultelor, primării, prefecturi), la instituţiile de specialitate (muzee, centre ale creaţiei populare, case de cultură, institute culturale şi ONG-urile din domeniu), precum şi la populaţie să înţeleagă specificul modului de viaţă al artistului meşteşugar român, care încearcă să preia tradiţiile fiecărui meşteşug, să le dezvolte, punându-şi amprenta personală a talentului său, şi să le transmită mai departe generaţiilor viitoare.
Am dori să nu fim confundaţi cu cei care fac comerţ, pentru că activitatea noastră implică o parte semnificativă de creaţie (cea mai importantă!) care constă în concepere, proiectare, inovaţii şi una de producţie manuală (70-80% din timp); astfel, doar 20-30% din timpul activităţii noastre revine părţii de comercializare a obiectelor executate. Dacă în timpul comercializării suntem amestecaţi sau alăturaţi comercianţilor de kitsch sau de produse industriale, noi nu vom reuşi să ne vindem obiectele. Deci nu vom avea din ce trăi ca să ne continuăm activitatea de creaţie şi de producere a obiectelor de artă populară.
În măsura posibilităţilor, am dori să nu se organizeze în perimetrul în care expun meşterii populari activităţi care nu au nici o legătură cu tradiţia: concerte de muzică pop, rock, hip-hop, manele etc. Apoi, dacă totuşi târgurile respective se suprapun cu alte manifestări (zilele oraşului, festivaluri ale berii, vinului sau cu orice altceva), să se specifice clar în ce perimetru expun meşterii populari, pentru ca amatorii de artă populară să nu rătăcească printre sutele de comercianţi, ca apoi să renunţe la a ne găsi. Sunt mai multe amănunte, care, dacă ar fi luate în seamă de către organizatori, rezultatele ar fi pozitive pentru toate părţile implicate. Acolo unde autorităţile şi organizatorii dau dovadă de înţelegere faţă de propunerile meşterilor populari, acţiunile organizate la care sunt invitaţi aceştia sunt imediat recunoscute, având succes cultural şi financiar. În acest sens, cele mai bune exemple sunt târgurile meşterilor populari organizate la Oradea (Muzeul Ţării Crişurilor), Târgovişte (Centrul de Creaţie Populară), Cluj (Muzeul Etnografic al Transilvaniei), Craiova (Muzeul Olteniei), Bucureşti (Muzeul Ţăranului Român), Piatra Neamţ, Roman (muzeele de aici şi AMPM) şi, din 2010, cel de la Iaşi (Muzeul Etnografic al Moldovei).
În încheiere, precizăm că toate aceste cereri nu sunt mofturi ale meşterilor, ci condiţii minimale de care depinde succesul unei activităţi cu caracter predominant cultural şi educativ. Dacă se doreşte cu adevărat ca arta tradiţională românească să supravieţuiască suntem siguri că se va găsi calea spre dialog şi se va înţelege că românii, şi nu numai, vor avea de câştigat dacă cei care creează artă în spirit românesc, adică meşterii populari, vor fi sprijiniţi.
4 martie 2012
Minibar Fulga
Asa arata radacina inainte sa fie prelucrata. In cazul de fata este vorba de o radacina de brad.
L-am lacuit cu lac incolor in doua straturi, pentru ai da un plus de farmec l-am innegrit pe alocuri cu lampa cu gaz; binenteles ca inainte de lacuire:).
25 februarie 2012
2 februarie 2012
Scari interiore
Pompa injectie PEUGEOT J5
Pentru detalii : 0744.533.736
29 ianuarie 2012
13 ianuarie 2012
Suport cesti de cafea
Suport rustic pentru cesti de cafea, model 1.
Suport rustic pentru cesti de cafea, model 2.
Detalii...
Suport rustic pentru cesti de cafea, model 2.
6 ianuarie 2012
Minibaruri rustice
Minibar rustic Sorin.
Definitia cuvantului bar, potrivit Dex online, este mobila separata sau montata in interior, intr-o casa, in care se aseaza bauturi, pahare, tutun si prajituri. Am facut aceasta precizare pentru a demonstra ca daca folosesc cuvantul "minibar" pentru a denumi aceste produse este corect, sau cat mai aproape de corectitudine:). Binenteles in folosesc in asociere cu cuvantul "rustic" pentru ca denumire sa fie si mai corecta:).
Tot conform Dex online "rustic" inseamna:
"de la țară, ca la țară, imitând anumite aspecte ale vieții de țară; câmpenesc. Cu suprafață brută, nefinisată. Fig. Necioplit, grosolan, neșlefuit. "
Deci urmatorul minibar rustic este o tulpina de fag care a fost rupta intr-o forma ciudata. Am pastrat-o asa cum am gasit-o in padure, am lasat scoarta si muschiul pe ea, dar am aplicat doua straturi de lac special care nu lasa ca scoarta si muschiul sa cada de pe ea, pastrandu-se in aceasta stare mult timp.
Minibar rustic Ovala.
Pentru acest produs am folosit o creanga de fag, o bucata dintr-o margine de brad si crengi de corn.
Acest model de minibar rustic il aveam de mult timp in gand, si uite ca i-a venit si randul acestei idei:). Eu zic ca iesit destul de bine si datorita simplitatii produsului, folosind doar o iasca mare si crengi de corn.
L-am lacuit cu lac incolor ca avea o culoare naturala prea frumoasa pentru a o acoperi cu un lac colorat.
Iasca am gasit-o pe o tulpina de brad doborata la pamant din cauza imbatranirii bradului si in complicitate cu solul moare si abrupt.
Minibar Nicusor model 2.
Din orice tip sau model de lemn se poate face cate ceva cu putina imaginatie si rabdare, dar cel mai ales ii nevoie de vointa:). De exemplu la produsul din poza alaturata am folosit o tulpina de salcie, care creste pe marginea drumurilor si are scoarta de o culoare maro deschisa.
Pentru aceastra lucrare am folosit o radacina de brad pe care am lacuit-o cu lac cu nuanta de mahon inchis.
Minibar rustic creanga de fag. Este pentru 2 sticle si 6 pahare.
Detalii...
Definitia cuvantului bar, potrivit Dex online, este mobila separata sau montata in interior, intr-o casa, in care se aseaza bauturi, pahare, tutun si prajituri. Am facut aceasta precizare pentru a demonstra ca daca folosesc cuvantul "minibar" pentru a denumi aceste produse este corect, sau cat mai aproape de corectitudine:). Binenteles in folosesc in asociere cu cuvantul "rustic" pentru ca denumire sa fie si mai corecta:).
Tot conform Dex online "rustic" inseamna:
"de la țară, ca la țară, imitând anumite aspecte ale vieții de țară; câmpenesc. Cu suprafață brută, nefinisată. Fig. Necioplit, grosolan, neșlefuit. "
Deci urmatorul minibar rustic este o tulpina de fag care a fost rupta intr-o forma ciudata. Am pastrat-o asa cum am gasit-o in padure, am lasat scoarta si muschiul pe ea, dar am aplicat doua straturi de lac special care nu lasa ca scoarta si muschiul sa cada de pe ea, pastrandu-se in aceasta stare mult timp.
t |
| Minibar rustic sorin. |
Minibar rustic iasca Nisucor
Acest model de minibar rustic il aveam de mult timp in gand, si uite ca i-a venit si randul acestei idei:). Eu zic ca iesit destul de bine si datorita simplitatii produsului, folosind doar o iasca mare si crengi de corn.
L-am lacuit cu lac incolor ca avea o culoare naturala prea frumoasa pentru a o acoperi cu un lac colorat.
Iasca am gasit-o pe o tulpina de brad doborata la pamant din cauza imbatranirii bradului si in complicitate cu solul moare si abrupt.
Minibar Nicusor model 2.
Din orice tip sau model de lemn se poate face cate ceva cu putina imaginatie si rabdare, dar cel mai ales ii nevoie de vointa:). De exemplu la produsul din poza alaturata am folosit o tulpina de salcie, care creste pe marginea drumurilor si are scoarta de o culoare maro deschisa.
Minibar Bina.
Minibar iasca cu 2 pahare.
Minibar rustic creanga de fag. Este pentru 2 sticle si 6 pahare.
Abonaţi-vă la:
Postări (Atom)
Postări
