21 noiembrie 2011

Masuta machiaj

 
Aceasta este o scoarta de la brad batran.  Faptul ca scoarta este atat de mare ii ceva foarte rar, ea fiind singura pe care am gasit-o sub aceasta forma. Bradul s-a uscat in "picioare" asa ca din aceasta cauza scoarta s-a pastrat asa de bine. Am lacuit-o cu un lac special incolor care are rolul de a intari scoarta si pentru a fi mai rezistenta.

  



Am fixat-o cu un holtsurub de 10 mm, care se poate vedea in poza.

    Puţini ştiu că scoarţa bradului conţine mult TANIN, care se folosea la tăbăcirea pieilor de animale…tot din scoarţa bradului se obţine si TEREBENTINA (terpentina) care este folosită în special la obținerea unor produse din rășină, mai moi, elastice, printre acestea fiind lacurile, chitul, se mai folosește la obținrea uleiului de terpentină, colofoniului și izoprenului. De asemenea este folosit în medicină la prepararea unor alifii rubefiante, sau de pictori ca diluant al vopselelor uleioase.

   Pentru masuta am folosit 3 radacini de brad prinse impreuna cu tulpini de alun, cu holtsuruburi si aracet incolor. Pentru fixarea sticlei am folosit 3 ventuze.
   Bradul are o „rădăcină pivotantă”… adică în adâncime, ci nu răsfirată. Se „mulţumeşte cu puţin”, că aşa poate „să se-ndesească” ! Iată de ce nu o să vedeţi brad îndoit de vânt, ci mai degrabă doborât… dar întreg şi drept.
 
Aici se pot vedea mai bine radacinile de brad.
   Bradul (Abies) este un gen care cuprinde aproximativ 45-55 de specii de conifere din familia Pinaceae, răspândite preponderent în zonele muntoase ale emisferei nordice. Sunt arbori de talie mare cu înrădăcinare pivotantă. Coroana este piramidală deasă, umbroasă, scoarța mult timp netedă cu pungi de rășină. Lujerii sunt netezi, iar mugurii dispuși terminal întotdeauna câte trei. Prezintă frunze aciculare lățite, pe dos cu 2 dungi albicioase de stomate, persistente, se schimbă la 6-15 ani. Conurile sunt erecte, cilindrice, cu bractei obișnuit vizibile și răsfrânte; solzul carpelar cade la maturitate odată cu semințele, iar pe lujer rămâne axul erect. Semințe relativ mari, triunghiulare, cu pungi de rășină pe tegument și prinse strâns de aripioară.




Totusi is traditi care distrug copacii si anume: traditia branzei de burduf in scoarta de brad ne distrug padurile.  Am gasit un articol interesant pe: 

http://www.dcnews.ro/2011/03/traditia-branzei-de-burduf-in-scoarta-de-brad-ne-lasa-fara-paduri/   


"Scoarța de brad în care se bagă brânza de burduf se obține de la brazi în vârstă de 20-25 de ani. Brazii lăsați fără scoarță se usucă în totalitate. Deși există și alte metode de obținere a aceluiași gust, nimeni nu renunță la tehnica ce duce la decimarea pădurilor.
Brânza de burduf  în scoarță de brad este un sortiment de brânză pregătită de țăranii din zona Bran si împrejurimile Brașovului. Autoritățiile se zbat să omologheze acest sortiment ca un produs 100% românesc. Apectul rustic, gustul si aroma acestui sortiment de brânză sunt deosebite, cea ce si explică succesul ei pe piața națională si la târgurile internaționale de profil.
Dar puțini stiu că recoltarea scoarței de brad se face de pe brazii în vârstă de 20-25 de ani si această recoltare duce la uscarea brazilor în proporție de 100%. Pădurile din jurul Branului si împrejurimile Brasovului sunt pline de brazi uscați.
Vina este împărțiă. La fel de vinovați sunt ciobanul, comerciantul, dar și cumpărătorii, care nu fac altceva decât să finanțeze distrugerea pădurilor. Brânzei de burduf i se poate da aroma de brad si prin păstrarea ei în ace de brad sau în rumeguș de brad, dar aceste tehnici de preparare nu dau asa de bine la cumpărători.
Iată ce se întâmplă cu pădurile de brazi:"



clic pe poza pentru a le putea vedea mai bine:):):)




Pastravi in cetina
Ingrediente: câţiva păstrăvi, mărar uscat, cimbru, sare
Preparare: Se spală bine păstrăvul curăţat de intenstine şi se sărează după gust. Intr-un loc bine ferit de vânt se face în pământ o groapă. Se aprinde în ea un foc de crengi de brad. Când jarul este bine încins şi s-a acoperit de o pulbere fină de cenuşă se presară arome, mărar uscat, cimbru şi se aşază păstrăvii în scoarţă de brad (hârzob).
Hârzobul este un fel de coşuleţ făcut din scoarţă de brad (tânără). Se pune fiecare păstrăv între două bucăţi de coajă, p6trivite cu partea umedă spre peşte, apoi se leagă hîrzobul cu ramuri tinere de brad şi se aşază de jur-împrejurul jarului, ca spiţele unei roţi.
Când cetina a ars şi hârzobul a început să se carbonizeze, este semn că peştele trebuie întors. Dacă fumegă şi a doua faţă a hârzobului, peştele este gata. Se serveşte şi rece. Este foarte delicios.

Niciun comentariu: