26 noiembrie 2011

Iasca

        Am folosit iasca in multe dintre produsele mele asa ca cred ca ar fi cazul sa descriu aceasta ciuperca si tot ce se mai poate face din ea, deci....

       Iasca se mai numeste si vacalie care in DEX inseamna: numele mai multor specii de ciuperci necomestibile, cu consistență lemnoasă, care cresc pe trunchiul arborilor:  
a) văcălie de brad = ciupercă a cărei pălărie este acoperită cu o crustă de culoare galbenă-roșcată (Fomes pinicola);  
b) văcălie de fag = ciupercă de forma unei etajere, de culoare brună-negricioasă (Ganoderma applanatum);  
c) văcălie de mesteacăn = ciupercă în formă de copită, cenușie-roșcată, acoperită cu o pieliță subțire și netedă (Placodes betulinus); 
d) văcălie de salcie = ciupercă cu pălăria bombată, albă, apoi brună, cu miros plăcut de anason (Trametes suaveolens)
       In urmatoarele poze iasca a crescut pe un copac de esenta fag ce a fost rupt din cauza vantului.

         Iasca crește un timp îndelungat, durata de creștere poate atinge 30 de ani. Partea germinativă a ciupercii are o formă de consolă ce are dimensiuni între 10 - 30 de cm și o grosime de până la 20 cm. Corpul ciupercii este de culoare cenușie deschisă, care cu timpul devine de o culoare mai închisă până la negru. Iasca este la periferie semicirculară, cu partea superioară bombată acoperită cu o crustă dură cu încrețituri concentrice. Partea inferioară este plană, de culoare brună, prevăzută cu pori.


     Iasca trăiește o viață parazitară pe arborii din pădurile de foioase, și mai rar pe conifere. Ciuperca produce slăbirea structurii trunchiului parazitat ducând frecvent la ruperea trunchiului, dar ciuperca putând trăi mai departe ca saprofit pe trunchiul în putrefacție. Iasca poate fi întâlnită în India și Pakistan ca și Eurasia, America de Nord.


    Deja în perioada neolitică, iasca (trama) a fost folosită la aprinderea focului. Mai târziu în evul mediu ea a fost fiartă curățită de crustă și apoi îmbibată cu o soluție de nitrat de amoniu sau urina și apoi uscată. Astfel preparată, era suficientă numai o scânteie pentru aprinderea ei. Până în secolul XIX a fost folosită în farmacie sub numele de „Fungus chirurgorum” pentru oprirea hemoragiei. Necesarul de iască a fost în acel timp foarte mare, ajungându-se la importul ei din Scandinavia. În Europa de vest iasca mai este folosită și astăzi în scop decorativ, sau în florărie la confecționarea coroanelor funerare. În Romania din iască se confecționează pălării, genți sau alte obiecte de artizanat pentru turiști.


     Iasca e de fapt o "boala" a fagilor batrani. Rupti. Pentru o iasca buna, copacul trebuie sa aiba cam 200 de ani. Sunt trei perioade in care ciuperca e buna de cules: 20 iunie-10 iulie, 20 august-10 septembrie si din 20 octombrie pana la 20 aprilie. Ciupercile culese vor fi pastrate timp de trei saptamani in vid. Dupa aceasta perioada, sunt scose la soare, ca sa se usuce. Atunci scapa si de viermii din ele, care cad. Iarna, ciupercile sunt fierte, se intaresc, si abia dupa aceea pot fi prelucrate. Obiectele din iasca se lipesc cu clei de oase. Iasca isi schimba culoarea, de la maro deschis pana la maro-inchis-negru, daca este presata cu un fier de calcat bine incins.


       Am gasit pe un forum ca iasca se foloseste si ca conbustibil folosit la afumator pentru stupi: "Vand iasca de salcie de diferite dimensiuni , ca si calitate este foarte buna arde timp indelungat face foarte mult fum si asta o spun din propria experienta si a celor ce au cumparat dintr-un sac de iasca .....folosesti mai bine de un an de zile la cel putin 100 de stupi GARANTAT!!!!!!!!!   :bee:" (http://forum-anunturi.apiardeal.ro/index.php?topic=218.0)





    Pe: http://www.harghita.ro/rom/2/22/22taplo.html am gasit ca: "Prelucrarea iascăi este o îndeletnicire caracteristică doar Corundului. Ciuperca de iască de pe fag sau mesteacăn se curăţă de coajă, se despică în felii. Feliile se întind, la nevoie prin bătăi cu ciocanul de lemn, scoţând în acest fel formele dorite. De la caz la caz se vopseşte, se ornează. Din iască se fac şepci, poşete, ornamente pentru perete, semne de carte etc. Aceste produse, ca nişte rarităţi, se valorifică mai cu seamă în staţiunile de odihnă şi în oraşele mari."






    Iasca se folosea si la arme. Primele arme de foc portabile au funcţionat cu fitil  cu iască şi era necesar ca trăgătorul să se concentreze mai mult asupra aprinderii prafului de puşca decât asupra luării ţintei propuse, percutorul cu iasca, care a apărut în a doua jumătate a sec. al XV-lea, a constituit un progres uriaş în ceea ce priveşte armele de foc. Percutorul era format dintr-un cocoş în formă de S, prevăzut cu iască pe care se punea praf de puşca într-un mic recipient, încât acesta se aprindea odată cu iasca. Singurul dezavantaj pe care îl prezenta respectivul sistem era acela că trăgătorul trebuia să fie atent ca iasca să fie aprinsă.










In urmatoarele poze iasca a crescut pe o tulpina de brad  care s-a rupt din cauza vantului.






Am mai gasit o chestie ce se poate face din iasca, si anume pe okazii.ro am gasit urmatorul anunt:
   "Ornament in forma de stea. Mestesug in Corund, unic in lume, numai la noi in tara. Pe cale de disparitie. " Pret 16 Ron plus 8 Ron prin Posta Romana.
  Adresa anuntului este: 

http://www.okazii.ro/catalog/57328434/iasca-ung-taplo-ornament-in-forma-de-stea-mestesug-in-corund-unic-in-lume-numai-la-noi-in-tara-pe-cale-de-disparitie-.html




Un comentariu:

Anonim spunea...

Ma numesc Alin Foculescu si colectionez minerate,flori de mina si flori de copac si asi dori daca se poate contra unei sume de bani, cate un esantion de iasca de fag,brad,mesteacan si salcie pentru ca la mine in judet sunt foarte putine paduri si posibilitatea de a merge sa caut este cam grea.Pot fi gasi la tumaru de telefon 0752121562,va multumesc Alin Foculescu.